Dragii mei,
Tu te-ntrebi in ceas de noapte
Cand Luna a asfintit
Cand toti din jur sunt deoparte
Si singur te-ai regasit,
De maine va fi ca azi
Sau poate azi va fi ca maine?
Daca rostul tau e scris
Undeva dar nu stii unde?
Daca singuri suntem oare
Sau din contra, chiar deloc
Daca a fost doar o-ntamplare
Ca singur te-ai regasit?
Tu te intrebi in dimineata
Astazi ce masca sa port
Cand in lume voi iesi?
Sau mai ales,de nu port
Sigur pe mine voi fi?
Tu te intrebi daca e bine
Ca intrebandu-te mereu
Lipsa de raspuns sa fie
O-ntrebare in viitor?
O poezie pe care am scris-o cand aveam multa nevoie de raspunsuri…Retraiesc acum starea pe care o aveam atunci, si sunt atat de recunoscatoare pentru tot ce am si sunt astazi. Nu eram impacata eu cu mine, faceam compromisuri pentru oameni care nu meritau, luam decizii de moment care ma avantau si mai mult in necunoscut. Cel mai grav e ca ma minteam ca totul e in regula si astfel ma indepartasem foarte mult de vocea mea interioara, de realitatea din sufletul meu. Nu ajunsesem in situatia aia peste noapte, ba din contra in fiecare zi ma indepartam putin cate putin de cine eram eu cu adevarat.
De ce va spun toate lucrurile astea?
Pentru ca vreau sa invatati din experienta mea, pentru ca vreau sa nu simtiti niciodata greutatea in suflet. Stiu ca o sa imi spuneti ca astfel am devenit omul de astazi, si sunt total de acord cu voi dar, mi-as fi dorit sa devin omul de astazi pe o cale mai usoara. Iar daca as fi avut pe cineva care sa ma traga de manuta atunci si sa imi spuna: „da-ti doua palme si revino-ti” stiu ca as fi reactionat!
Ei bine DA, de-aia sunt aici! Si o sa va mangai ranile, si o sa va incurajez si motivez de fiecare data cand va trebui. Dar, vor fi momente in care veti avea nevoie de cineva care sa nu va lase sa va pierdeti in neant, care sa va traga de mana si sa va spuna: „oprti-va sa va mai faceti rau, incetati sa va mai futeti viata!”
E asa o lene si o apatie in jur de ma doare capul. Vorbesc cu tineri care nu au nici un plan de viitor, care bifeaza in carnetel seara ca a mai trecut o zi fara sa faca nimic. Cuvantul magic e „n-am chef”. Un pic de bucurie in glas, niste dorinta de a iesi din zona de confort, putin de optimism…Foarte greu vad lucrurile astea si stiu ca asta nu e normalitatea. Ideea e ca daca nu va puneti acum curu’ la treaba sa investiti in voi veti avea o viata mizerabila. Daca acum traiesti in ignoranta la fel vei trai si in viitor. Imaginati-va ca viata voastra va fi la fel de trista si peste 10 ani. Va place? Daca astazi puteti schimba ceva la viitorul vostru, de ce sa nu o faceti? Nu stiti de unde sa incepeti? Va stau la dispozitie. Cu pasi mici va puteti transforma din nefericit in fericit. Puneti intrebari, cautati, aplicati, riscati…asa veti invata.
Nu stiu, am impresia ca toata treaba asta cu dezvoltarea personala este vazuta ca pe ceva trist si nedistractiv. Ei bine dragii mei nu prea e asa. Nu va indrum sa va calugariti sau sa va inchideti in casa si sa invatati stiinta sufletului. Ba din contra va spun sa iesiti in lume, sa fiti curiosi, sa va distrati , sa dansati si sa fiti fericiti. Si cand veti ajunge sa va cunoasteti, sa stiti ce va doriti de la viata, sa va anticipati reactiile si sa scapati de teama si frustrari, sa vedeti ce minunata si distractiva vi se va parea viata.
Nu va inchideti in voi, nu va indepartati de cine sunteti cu adevarat. Va garantez ca totul e mult mai simplu decat pare acum, asta pentru ca am solutii la orice problema te macina astazi. Tot ce trebuie rezolvat, se poate rezolva!
Ai intrebari? Scrie-mi un email, lasa-ma sa te ajut!
Cu dragoste,
R,