Dragii mei,
A trecut atat de mult timp de cand nu ne-am mai auzit.
A fost si este o perioada foarte incarcata pentru mine.
La inceputul lunii martie, ne-am mutat intr-o casa noua, intr-un orasel micut, Aylesbury, departe de nebunia din Londra. Theo e foarte incantat, in ideea in care are foarte multe locuri de joaca in aer liber. Creste si are nevoie de activitati noi in fiecare zi, ceea ce imi ocupa mie tot timpul 🙂
Astazi ma uitam pe blog, la articolele vechi si mi-am dat seama cat de mult imi lipseste sa scriu. In general scriam atunci cand Theo isi facea somnul de pranz. In acest moment timpul acesta il folosesc pentru a face recrutare de personal pentru o firma de aici. Lucrez de acasa si am posibilitatea sa cunosc si sa interactionez cu o gramada de oameni.
Oameni care sunt in suferinta…asta m-a facut sa scriu articolul de astazi. Ce fel de suferinta? A sufletului…o suferinta care nu se vede din prima, in activitatile de zi cu zi, dar, care iese la suprafata atunci cand viata te dezechilibreaza doar putin!
Intalnesc si oameni puternici, pe care viata nu ii scutura, asta pentru ca accepta fiecare moment de cotitura ca pe o lectie de viata. Pentru ca au incredere in ei si isi cunosc limitele.
Acum, care e diferenta dintre cei care se lasa doborati usor si cei care ies invingatori din orice situatie?
Sunt multe, dar, ce am observat eu cel mai evident este ca oamenii care iau viata in piept sunt cei care se pretuiesc si se iubesc cel mai mult.
Ei nu au timp de vaicareala si gasit de vinovati pentru ca stiu ca acest comportament nu va face decat sa ii traga in jos, sa le consume timp pretios pe care il pot folosi pentru a gasi solutii la probleme. Nici macar nu e vorba de a face problemele sa dispara, e vorba doar de a nu sta in coltul color care se vaita, de a gasi mereu calea de a intra in arena. Rezultatele va garantez ca nu vor intarzia sa apara.
Nu ne-am nascut sa suferim…cunosc persoane care s-au obijnuit atat de mult cu suferinta, incat o cauta, si prin gandurile lor negative si pline de ingrijorare reusesc sa o aduca in viata lor!
O sa imi spuneti ca nimeni nu vrea sa sufere ce aberatii sunt astea de le spun?
Vreti sa imi spuneti ca nu v-ati uitat niciodata in oglinda cu ura? Nu v-ati spus niciodata ca nu va suportati? Nu v-ati uitat niciodata in telefonul partenerului, aflati ca sunteti inselati, treceti peste, si repetati comportamentul asta care va provoaca suferinta la nesfarsit? Nu stati cu parteneri care va agreseaza fizic sau psihic? Nu va ascundeti sa mancati pe nerasuflate pentru ca nu simtiti fericirea, sau pentru ca sunteti foarte stresat?
Lista poate continua pentru inca 10 pagini, sunt sigura insa ca ati obseravat astfel de comportamente in jurul vostru sau de ce nu chiar la voi. Toata dorinta asta inconstienta de suferinta vine doar din lipsa iubirii de sine. Altfel nu ai cum sa iti faci rau.
Si credeti-ma ca va inteleg perfect, am fost si eu acolo si stiu ce inseamna sa te mutilezi psihic si fizic. Chiar si acum, dupa atatia ani de lucrat la mine inca mai am momente in care imi este greu sa ma iubesc si sa am grija de mine! Doar ca le vad si incerc in surt timp sa le remediez sau sa compensez prin alte forme de iubire de sine.
Stiu ca majoritatea traumelor vin din copilarie, unde am fost crescuti, fara sa ni se inspire incredere in noi, fara sa fim luati prea mult in brate ca ne razgaiem, fara sa fim invatati sa ne exprimam sentimentele, cu critica si badjocura, fara sa simtim iubirea neconditionata. Stiu toate lucrurile astea, stiu cat e de greu sa te vindeci dar credeti-ma ca se poate!
Voi sunteti singurii vinovati daca alegeti sa nu faceti nimic. Pentru ca aveti informatia, pentru ca vi se spune la tot pasul : poti sa te vindeci singur, poti sa ai viata pe care ti-o doresti, poti, poti, poti…
Trebuie doar sa vrei, nu ramaneti in coltul celor care isi poarta de mila si dau vina pe parinti si soccietate ca nu au o viata fericita.
Intrati in arena, faceti tot posibilul sa va cunoasteti limitele si invatati sa va pretuiti si sa va purtati de grija, este pasul esential pentru reusita.
Nu uitati ca din ceea ce sunteti voi veti da mai departe, nu uitati ca ceea ce nu va oferiti voi nu va va oferi nici partenerul. Incetati sa cersiti iubire la cei din jur, oferiti-va voi mai intai si veti vedea cum si ei vor incepe sa va iubeasca.
Nu mai cautati suferinta, indreptati-va gandurile spre pozitiv si fiti gata sa il primiti in viata voastra.
Cu iubire,
R,